Croitorasii cei viteji
Copiii din grupa mare de la gradinita Emy’s and friends au avut o saptamana dedicata meseriilor. Si uite asa, intr-una din zile, Alina Iga, educatoarea lor, m-a invitat sa le povestesc despre croitorie, cum se fac hainele si se cos materialele textile. Pentru ca am vazut la fetita mea, de doar 5 ani, ca se descurca de minune cu masina de cusut, le-am propus sa isi confectioneze chiar ei o pernuta. La masina de cusut!
Prima data am discutat despre „uneltele” pe care le foloseste croitorul: foarfeca, ace, centimetru. I-am masurat, le-am explicat ce e ascutit si nu e de joaca. Mai apoi, ca adevarati designeri, si-au ales singuri materialele. Mi-a placut de ei ca au fost foarte hotarati in alegere. Au stiut ce vor :).
Fiecare a venit pe rand. Erau atat de curiosi. Noroc ca le-am dat „numere de ordine” si si-au asteptat randul. Nerabdatori, curiosi, atenti, veseli.
Prima data am croit si taiat materialele pentru pernute.
Mai apoi, am luat fiecare copilas in brate. In aceasta faza, fiind pentru prima data, nu i-am lasat si la talpa, dar am vazut la fetita mea ca se descurca si cu talpa. Trebuie doar sa fie atenti sa nu isi bage degetelele in zona unde e acul. Managementul riscului ;).
Cata curiozitate si atentie! Aici le aratam cum se aduna ata pe bobina.
Le-am adus si puf. Le-am explicat ca lasam o „gaurica” prin care bagam puful. Incantati -sa nu va spun ca le-ar fi placut si o „bataie” cu puf- au inceput sa isi umple pernutele.
Cu ajutorul Alinei, am inchis toate pernutele.
Precum ma asteptam, micile perne fiind cu imprimeuri, au fost vazute ca niste jucarii.
Si aici, toti croitorasii, foarte incantati.
A doua zi, cand am venit la gradinita dupa copiii mei, m-au intampinat in curtea gradinitei:
„Laura, multumesc pentru pernuta!”, „Laura, a iesit frumoasa pernuta mea!”. Si acum, la cateva zile, inca mai imi multumesc! Pur si simplu :). Cum sa nu iti fie dragi!
Multumesc si eu copii ca m-ati primit alaturi de voi. Multumesc, Alina Iga, pentru invitatie! Poate, peste ani, cand ne vom reintalni, imi veti arata cateva creatii de-ale voastre. Nu se stie de unde sare…croitorasul cel viteaz! 😉
Cu drag,
Laura